Când se deschide moștenirea
Acceptarea automată a moștenirii
Cum se poate intra în posesia moștenirii
Cine poate fi moștenitor
Ce documente sunt necesare
Termenele de perfectare a documentelor pentru intrarea în moștenire
Ce bunuri fac parte din moștenire
Se poate evita răspunderea pentru datorii
Cine dintre moștenitori răspunde pentru obligațiile apărute
Când se consideră că moștenirea a fost acceptată
Cum se poate renunța la moștenire
Ce se întâmplă dacă moștenirea nu este suficientă pentru achitarea datoriei
Cum răspund mai mulți moștenitori pentru datorii
Garanția pentru credit
Publicitate
Începând cu 1 martie 2019, în Republica Moldova s-a modificat procedura de acceptare a moștenirii.
Astfel, până la 1 martie 2019, pentru a intra în drepturile de moștenire, era necesar ca moștenitorul să depună o cerere notarului în termen de șase luni.
În prezent, pentru persoanele decedate după 1 martie 2019, moștenitorii intră în moștenire automat, fără a mai fi nevoie să depună o astfel de cerere.
Pentru perfectarea actelor de proprietate asupra bunurilor moștenite, moștenitorii trebuie să se adreseze notarului oricând, la ultimul domiciliu al defunctului.
Moștenirea poate fi perfectată personal sau de la distanță, prin procură, prin intermediul unui reprezentant (avocat) în Republica Moldova.
Drepturile patrimoniale ale persoanei decedate se transmit moștenitorilor în momentul decesului. Moștenitorii care nu doresc să accepte moștenirea trebuie să depună în termen de trei luni o cerere la notar privind renunțarea la moștenire. Termenul de trei luni începe din momentul în care moștenitorul află despre deschiderea succesiunii și despre dreptul său la moștenire. După expirarea termenului, moștenitorii sunt considerați că au acceptat moștenirea automat.
Moștenirea primită în Republica Moldova de către o persoană care nu este cetățean al Republicii Moldova este supusă impozitului de 12%.
Cum se intră în moștenire
Moștenirea reprezintă transferul bunurilor și drepturilor de la o persoană la alta.
În patrimoniul moștenit pot intra: bani (cash sau în cont), bunuri imobile, valori mobiliare, cote în capitalul unei companii, precum și datorii.
Fără testament, moștenirea se realizează conform legii – moștenitorii sunt rudele apropiate ale defunctului.
Dacă există un testament, bunurile pot fi lăsate oricărei persoane fizice sau juridice.
În cazul disputelor între moștenitori, aceștia pot apela la instanța de judecată pentru apărarea drepturilor lor.
Cine poate fi moștenitor
Conform legii, moștenitori pot fi doar persoane fizice, de regulă rude: soțul/soția, copiii, părinții.
Dacă există testament, moștenitori pot fi și persoane juridice – organizații, firme, fundații etc.
Documente necesare pentru moștenire
• Pașaportul solicitantului
• Certificatul de deces (original și copie)
• Acte care confirmă gradul de rudenie (certificat de naștere, de căsătorie, adopție etc.)
• Certificat de la Primărie privind componența familiei defunctului
• Certificat de la Oficiul de Evidență a Populației privind ultimul domiciliu al defunctului
• Testament (dacă există)
• Acte care confirmă dreptul de proprietate asupra imobilului, vehiculului, terenului etc.
• Raport de evaluare a bunurilor
• Contract de depozit (dacă se moștenește un cont bancar)
• Alte documente justificative necesare
Pachetul de documente se anexează la cererea redactată de notar și semnată personal de moștenitor.
Termene pentru perfectarea moștenirii
Conform noii legislații din 1 martie 2019, dacă nu există neînțelegeri între moștenitori:
• Durata procesului este de cel puțin 3 luni, implicând aproximativ 5 vizite la notar, Cadastru, Primărie, ASP, MAI și alte instituții.
• Costul variază în funcție de numărul moștenitorilor și de mărimea patrimoniului (imobile, terenuri, automobile, depozite etc.).
După colectarea actelor, notarul eliberează certificatul de moștenitor, cu care urmează vizitele la instituțiile publice pentru înregistrarea drepturilor.
Ce face parte din moștenire
Moștenirea include toate bunurile mobile și imobile, conturi bancare, acțiuni și alte valori deținute de defunct.
Totodată, se moștenesc și obligațiile, inclusiv datoriile. Codul civil consideră datoriile ca drepturi patrimoniale, deci acestea fac parte din masa succesorală.
Răspunderea pentru datorii
Legea nu permite acceptarea parțială a moștenirii – moștenitorul acceptă întreg patrimoniul, inclusiv obligațiile.
Astfel, dacă defunctul avea datorii, moștenitorul răspunde în limita valorii bunurilor moștenite.
Dacă valoarea bunurilor este mai mică decât suma datoriei, diferența nu poate fi cerută din bunurile personale ale moștenitorului.
Cum răspund mai mulți moștenitori
Moștenitorii răspund solidar în fața creditorului, proporțional cu cota moștenirii primite.
Dacă unul dintre moștenitori achită întreaga datorie, el are dreptul să ceară compensarea părților celorlalți moștenitori.
Garanții și împrumuturi
Datoriile bancare și garanțiile (polițe de fidejusiune) trec, de asemenea, în moștenire.
Moștenitorii răspund numai în limita valorii bunurilor moștenite, iar garanția rămâne valabilă și după moartea debitorului.
Moștenirea în Republica Moldova 2026: termene și etapele de perfectare
Impozitul pe moștenire în Moldova pentru rezidenți și nerezidenți: ce se schimbă în 2026
Ce acte sunt necesare pentru a intra în moștenire în Moldova (noile reguli 2026): listă completă + unde trebuie să mergeți
Cine are drept la moștenire în Republica Moldova: ordinele de moștenitori, cota obligatorie și schimbările din 2026
Noul lege privind moștenirea în Republica Moldova 2026: ce se schimbă și cum să deschideți corect moștenirea după noile reguli
Соавтор https://advokatmoldova.md/nasledstvo_moldova/